8 beneficii neașteptate ale mersului la sală (dincolo de a arăta mai sexy) - Toma Grozăvescu

Prima dată am mers la sală când eram în liceu, prin clasa a XI-a. Și, dacă țin bine minte, a fost și ultima, pentru o perioadă bună de timp.

Combinația de dureri groaznice pe care le ai prima dată când mergi, cu faptul că nu reușeam să-mi potrivesc programul cu cel al prietenului cu care mergeam m-au făcut să renunț după una, maxim două, vizite.

Din fericire, în timpul facultății am reușit să mă motivez să îi mai acord o șansă și așa, de prin anul trei de facultate reușesc să merg mai des sau mai rar pe acolo.

Acum, când mă uit înapoi, mersul la sală a avut un impact mult mai mare asupra mea, dincolo de îmbunătățirea sănătății și sprijinul în a scăpa de câteva kilograme în plus.

8. Ești mai productiv și ai mai multă energie

În „Losing my virginity”, autobiografia lui Richard Branson, acesta spunea că mersul la sală îi oferă încă două-trei ore de productivitate pe zi.

Aveam să descopăr că într-adevăr așa este.

Deși majoritatea dintre noi ne dorim să ne simțim mai bine, să fim mai productivi, credem că dacă încercăm diferite tactici de productivitate și time management asta e de ajuns.

Însă uităm de un lucru important: corpul nostru.

Acesta nu are doar rolul de a căra creierul acolo unde este nevoie de el. Un corp sănătos are energie pentru mai mult timp, face față mai bine celor șapte-opt ore petrecute pe scaun la muncă, rezistă mai bine bolilor etc.

De ce sa mergi la sala

7. Realizezi când are loc creșterea cu adevărat

Când am început să merg la sală, mergeam și eu acolo, trăgeam de diferite aparate, apoi plecam acasă.

Doar că, pentru multe luni, nu se vedea fizic nici o schimbare.

Apoi, citind și discutând cu alți oameni, am ajuns să realizez că, de fapt, creșterea musculară are loc doar după ce, la propriu, rupi mușchii.

Atunci când forțezi, la ultimele repetări de obicei, fibrele musculare efectiv se rup. Apoi, cât te recuperezi, acestea se lipesc la loc și devin mai puternice și mai mari.

Primele repetări sunt de fapt doar pentru încălzire. Adevăratul antrenament începe când simți că nu mai poți.

Acum stau și mă gândesc, în viață nu e la fel?

Cel puțin pentru mine, momentele în care am crescut cel mai mult ca om, când mi-am depășit așteptările, au fost în urma situațiilor când m-am forțat până la limite și dincolo de ele, când am fost în afara zonei de confort.

În momentul în care trecem peste limitele pe care credem că le avem, creștem, ajungem la un alt nivel (indiferent de domeniu).

Creșterea se întâmplă în momentele când „nu mai poți”.

6. Dobândești disciplina de a face lucrurile corecte, corect

Un alt lucru pe care aveam să-l descopăr destul de rapid e faptul că rezultatele la sală NU se văd prea curând, că ai nevoie de răbdare. Degeaba încerci să „rupi” totul în primele zile, nu va fi un ritm pe care îl poți susține.

Eu am învățat asta destul de repede, dar alți prieteni nu.

Am un amic, s-a apucat de sală de vreo 5-6 ori în termen de doi ani. Mereu, când începea, încerca să meargă aproape zilnic, să se antreneze până la epuizare.

Îți imaginezi doar ce presiune punea asta pe fizicul, psihicul și calendarul lui.

Invariabil, viața „se întâmpla” și a ajuns să renunțe de fiecare dată, uneori chiar după doar două-trei săptămâni.

Dar uite că eu, ușor, ușor, îmi mențin boost-ul de energie de atât timp.

5. Te simți bine și faci mai mult și mai bine

De fiecare dată când le spun apropiaților că merg la sală pentru că vreau să fiu mai sănătos și să mă simt bine, primesc un „haha, da, sigur”.

Dar, cei care merg la sală știu sentimentul acela de bine pe care îl ai întreaga zi după ce faci exerciții fizice.

Legat și de primul punct din articol, un corp care funcționează bine se și simte bine. În loc să te simți epuizat după câteva ore de muncă, te vei simți ok.

Și, partea amuzantă, când te simți bine poți face mai mult și mai bine.

E un cerc vicios, în sens bun: te simți bine -> reușești mai multe -> asta te face să te simți și mai bine.

Probabil și chimicalele din corpul tău funcționează corect, nu știu, dar te simți al naibii de bine și de sănătos.

4. Realizezi că suntem creaturi ale obiceiurilor

Ce m-a surprins, după vreun an de mers la sală, e faptul că a devenit un fel de dependență.

A venit vara și invariabil am tot plecat din oraș, deci la sală nu am prea ajuns.

Ei bine, spre surprinderea mea, în loc să ajung să mă las din cauza asta, aproape îmi era dor să mă reîntorc la sală.

Bineînțeles, mi-a trecut dorul după prima săptămână, care a venit la pachet cu durerile acelea groaznice :))

Și anul acesta, am făcut o pauză de vreo patru luni. Și uite că m-am reapucat.

De la un moment dat, să mergi la sală face parte din tine, devine un obicei.

De aceea, dacă treci de un moment critic (cam patru-cinci luni) ai toate șansele să te ții pe termen lung de exerciții fizice.

3. Înveți că progresul este cel mai bun motivator

Când scriu asta, îmi fuge gândul la imaginea de mai jos:

Cum se vad barbatii cum se vad femeile

Chiar că noi bărbații ne vedem mult mai pozitiv.

Îmi amintesc că mergeam prin cameră fără tricou și nu știu cum trec prin fața oglinzii la un unghi care părea să arate că începe să mi se formeze six pack-ul.

Cred că am stat 30 de secunde (bine, 3 minute) tot încordându-mă și luând diferite posturi în fața oglinzii :))

Sincer vorbind, nu se vedea nimic din six pack. Acesta există, dar stă bine acolo, „sub acoperire”. Cred că erau de fapt coaste sau oasele pieptului ce vedeam. Dar cui îi pasă, eu zic că e abdomenul!

Când mai văd câte ceva progres din punct de vedere fizic, că tricoul devine mai strâns pe biceps, că apare o striație la umăr, că am mai multă forță în picioare, devin și mai motivat să merg.

Nu au fost puține dăți când voiam să amân mersul la sală, dar se nimerea să trec prin fața oglinzii și observam progresul făcut, iar asta mă făcea să mă îmbrac și să fug spre sală

2. Internalizezi faptul că uneori trebuie să începi. Punct.

Dacă ar fi să ne ascultăm doar „inima”, doar instinctul, cred că aproape nimeni nu s-ar ține de mersul la sală. De ce?

Am menționat durerile îngrozitoare?!

Dar, dincolo de acestea, mersul la sală are toate caracteristicile unui obicei greu de ținut:

– e foarte dificil la început;

– rezultatele se văd abia după o perioadă mai lungă;

– ne consumă mult timp;

Și, cel mai important, scopul exercițiilor fizice este să te obosești. Ori, a face efort nu e neapărat printre lucrurile favorite ale creierului nostru.

Acesta e programat să conserve energie. De aceea ne găsim toate scuzele pentru a nu merge și a nu ne ține de mersul la sală.

Am pățit foarte des (să nu spun tot timpul), când aveam programat să merg la sală, când se apropia momentul să plec, să înceapă să apară în capul meu motive și scuze pentru care să nu o fac.

Nu ai dormit așa bine, probabil nu-ți ies exercițiile. Nu ai mâncat ce trebuie, nu o să ai energie. Lasă, mergi mâine. Uite ce frig e afară.

Ce fac în momente de genul este efectiv să îmi iau ghiozdanul și să plec spre sală.

De multe ori, chiar și jumătate din drum încă încerc să găsesc motive pentru care să mă întorc.

Cred că e valabil în general, în viață:

Uneori trebuie să facem „overwrite” acestor mici progrămele care ne propun scuze pentru care să nu încercăm sau să nu facem un lucru.

Trebuie să ne apucăm pur și simplu și să facem ce avem de făcut, indiferent dacă avem chef sau nu, dacă ne place sau nu.

1. Vezi că poti

Acesta cred că este cel mai important mod în care mersul la sală m-a ajutat.

Nu mi-am dat seama atunci, dar mergând la sală mi-am dezvoltat disciplina și, cel mai important, încrederea de sine.

Și nu mă refer la faptul că sunt mai mare și mai „badass”. Obiectivul meu nu e să pun masă.

Momentul de „Aha!” a venit însă când aveam ceva greu de făcut pentru SMARTERS. Îmi amintesc și acum, mă gândeam că nu pot să fac, că e prea greu, voiam să procrastinez.

Și apoi mi-a trecut un gând „Bă omule, bine că ai putut să mergi iarna, prin zăpadă, de trei ori pe săptămână la sală, să te chinui acolo, și acum nu poți să faci porcăria asta?”.

Dacă în momente în care toți prietenii publicau pe Instagram sau Facebook poze cu ei în spatele geamului, la căldură, bând ceai sau ciocolată caldă, eu mergeam ca idiotul prin viscol să, în final, mă chinui. Dacă am putut să fac asta, cum să nu cred că pot face alte lucruri mult mai ușoare?

Să faci sport, indiferent că se întâmplă într-o sală de sport/fitness sau nu, e în primul rând o treabă de mentalitate. Nu doar exercițiile fizice te vor ajuta, acestea îți vor schimba mentalitatea în „sunt o persoană care are grijă de ea”, și asta se va vedea în toate aspectele vieții tale.

Așa că, apucă-te de sport, îți poate schimba viața!

Cu drag,

Toma