E poate cel mai important lucru pentru a trăi viața pe care ne-o dorim.
Dar e de asemenea și unul dintre cele mai greu de stăpânit.
Ne uităm în jur și vedem oameni care pur și simplu se duc spre lucrurile pe care și le doresc, cer vieții ce simt că li se cuvine.
Și apoi apare întrebarea: cum fac asta? Cum pot avea atât de multă încredere în ei (unii poate chiar prea multă)? Cum putem fi și noi mai încrezători în noi înșine?
Dacă aș avea o baghetă magică și aș putea oferi un singur lucru întregii omeniri, acesta ar fi mai multă încredere în sine.
Încrederea în sine face lumea să se învârtă
Cred cu tărie că e unul dintre cele mai importante lucruri în viață. E de ajuns să mă uit la mine și la istoricul meu. În momentul în care am început să am mai multă încredere în mine, să încerc mai mult, să îmi asum riscuri, totul s-a schimbat.
Probabil că dacă m-ai fi întâlnit acum 6-7 ani nici nu m-ai recunoaște. Eram tipul ăla timid, care încerca să fie invizibil dacă se poate, să nu iasă în evidență.
Dar apoi, prin anul doi de facultate, după un teambuilding cu ONG-ul din care făceam parte, totul s-a schimbat.
Țin minte și acum ziua pentru că este unul dintre momentele definitorii pentru mine. Era sesiunea de feedback de la finalul teambuilding-ului și a ajuns rândul persoanei care trebuia să mi-l ofere mie. Dar mi-a spus că, deși par un tip fain, care are multe de spus, nu prea are ce să îmi zică, pentru că nu a avut șansa să interacționeze cu mine. Nici nu m-a observat aproape.
Când am mers acasă și am meditat mai mult, mi-am dat seama că avea dreptate, că nu am făcut nimic pentru a interacționa cu ceilalți. Mi-am dat seama că nu am făcut-o pentru că „nu voiam să deranjez”, pentru că nu simțeam că am ceva de oferit.
Sincer să fiu, mi-ar plăcea să spun că de a doua zi lucrurile s-au schimbat. Că am devenit o persoană plină de încredere de sine, „outgoing” etc.
Dar nu a fost așa.
Acel moment a fost scânteia care a pornit totul, dar procesul de a deveni o persoană pe care cineva din exterior ar considera-o ca având multă încredere în sine a fost unul lung și anevoios.
Și, sincer, și astăzi mai apar momente când probabil mă auto-cenzurez pentru că nu am destulă încredere în mine. Dar toată lumea trece prin astfel de momente, e normal.
Cum am reușit să-mi cresc încrederea în mine?
Acestea sunt lucrurile pe care le-am făcut, conștient sau inconștient, și care m-au ajutat ca astăzi să nu mai pierd oportunități din cauza lipsei de încredere în propria persoană.
M-au ajutat pe mine, au ajutat persoane apropiate și poate că unele dintre ele îți vor schimba și ție viața. Fă-te comod/ă, ia-ți un ceai sau o cafea și treci prin ele.
Nu sunt prezentate într-o ordine a importanței. Alege două-trei și pune-le în practică. Vezi cum lucrurile se schimbă.
Apoi mai pune în practică încă unul și încă unul. La un moment dat, lucrurile vor începe să vină de la sine ^_^
Spor!
1. Înțelege că nimeni nu știe ce face
Când eram încă student, abia așteptam să intru în „câmpul muncii” unde speram că lucrurile se vor întâmpla mai profesionist.
Făcând voluntariat și organizând proiecte, am dat de tot felul de provocări și greșeli pe care mă așteptam ca „oamenii maturi” să nu le facă.
De exemplu, uneori abia în seara dinaintea evenimentului tipăream materialele de care aveam nevoie. Alteori, începea evenimentul și abia atunci ne trezeam că lipsește ceva. Sau s-a mai întâmplat să rămânem fără o locație pentru că nimeni din echipă nu s-a gândit să mai confirme cu partenerul că totul e ok…
Mă așteptam ca în momentul în care ești o companie și nu un ONG, lucrurile se întâmplă total altfel, la un nivel mai ridicat.
Dar surpriză: lucrurile sunt la fel, ba chiar mai rău!
Țin minte și acum, pornisem SMARTERS de un an și ceva deja și am mers la o întâlnire cu directorul comercial al unei firme cu o cifră de afaceri de vreo 4 milioane de euro. În prealabil vorbisem cu cineva de la secretariat, trimisesem o ofertă pentru un website și acum, bănuiam eu, suntem pe lista scurtă și de aceea ne întâlneam.
Noh și începe întâlnirea, le povestim despre ce facem, ne întreabă și de alte servicii pe care le oferim, discuția deja ajunge și la alte oportunități de colaborare, totul bun și frumos. Apoi, spre final, directorul comercial îmi spune: trimiteți-ne mai întâi o oferă pentru un website, începem cu acesta, și dacă lucrurile merg bine mai adăugăm servicii.
Pauză…
Păi stai puțin, nu ne-am întâlnit să discutăm oferta pe care DEJA am trimis-o?
După scurte clarificări am aflat că de fapt nu știa că trimisesem o ofertă, de fapt nu știa cine suntem și de ce suntem acolo. Din nou, o firmă cu o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, nu un ONG studențesc.
Ideea e că nu trebuie să te mai demotivezi pentru că nu știi care sunt pașii următori sau ce ai de făcut. Cu toții improvizăm, cu toții învățăm pe parcurs. E normal să nu știm, așa merge viața: când ești pus în fața unei situații noi începi de la zero.
2. Pentru a-ți crește încrederea în tine, respectă-ți în primul rând cuvântul dat ție
Prea mulți oameni stau pe loc fiindcă au impresia că o schimbare majoră necesită un efort pe măsură. Dacă vrei să-ți schimbi viața, trebuie să faci o schimbare radicală spune crezul.
Poate în anumite cazuri așa este.
Dar în general, dincolo de filmele de la Hollywood și titlurile articolelor de ziar, schimbările cu adevărat importante și sustenabile se fac cu pași mărunți, în fiecare zi.
La fel este și cazul încrederii în noi înșine. Dacă vrem să ne dezvoltăm această deprindere, credință, mod de gândire sau ce o fi, cel mai bun mod este prin a face mici schimbări a căror efect se adună în timp.
Iar experiența mi-a arătat că cel mai bun mod pentru a reuși asta este prin a începe să ne respectăm propriul cuvânt.
De ce?
Pentru că încrederea în sine vine din interior.
Nu știu cum sau de ce, dar atunci când ne asumăm noi înșine ceva, avem impresia că e mai puțin important decât ceva ce ne-am asumat față de o altă persoană.
Întrebarea mea e: de ce?
De ce cuvântul dat unei alte persoane e mai important decât cel pe care ni-l dăm nouă?
Deși poate nu suntem conștienți, acea concluzie că „nu știu”, „nu pot” sau „nu sunt destul de bun” este rezultatul unui tren de gânduri subconștiente care pornesc de la mici situații din trecut unde „nu am fost destul de buni” și escaladează până la acea concluzie generală.
Gândul de „nu pot” care ți-a apărut pur și simplu e dat de alte situații din trecut.
Poate ți-ai propus să mergi la sală din ianuarie, dar nu ai făcut-o.
Poate ți-ai propus să mănânci mai sănătos, dar după o săptămână te-ai lăsat.
Poate ți-ai propus să începi să te trezești mai de dimineață „de luni”, iar acum se împlinește un an de când trebuia să începi, dar nu ai făcut-o.
Pornind de acolo, creierul nostru concluzionează „dacă nici de aia n-ai fost în stare, ce să îți asumi tu riscul ăsta așa mare”. Și bam, apare sentimentul că nu poți și nu ai încredere în tine.
Deci dacă vrem să schimbăm concluzia, trebuie să schimbăm situațiile de la care pornește trenul de gândire.
Unul din cele mai puternice lucruri pe care le poți face, și îți recomand să fie pe lista de cele 2-3 pe care să le pui în practică după citirea articolului, e acesta: asumă-ți lucruri mici și respectă-le.
Nu pot să subliniez cât de important e să începi cu lucruri mici. De exemplu, dacă scopul final e să te trezești la ora 6, pune alarma doar cu 10 minute mai devreme (sau ora de culcare cu 30 de minute mai devreme). Sau începe prin a nu mai apăsa butonul de „Amânare”.
3. Ai grijă la oamenii cu care te înconjori
Știi ce se întâmplă dacă auzi un lucru destul de des? Începi să-l crezi.
De aceea și politicienii repetă o minciună/tâmpenie la nesfârșit. La un moment dat ne obișnuim cu ea.
Conștient sau nu, se folosesc de o eroare a creierului nostru care aproape pune semnul de egal între familiaritate și încredere.
De aceea e crucial să avem în jurul nostru oameni care ne susțin. Oameni care atunci când suntem în impas ne spun „Hai bă că poți” sau „Hai că vin și eu cu tine”, nu oameni care îți spun că mai bine nu încerci pentru că oricum nu are rost.
Nu-i lăsa pe cei care și-au pierdut speranța să ți-o fure și pe a ta.
Fă o listă cu top 10 oameni cu care îți petreci timpul cel mai mult. Apoi împarte-i în două coloane: pe cei care consideri că au o influență pozitivă asupra ta, că te-ar sprijini chiar dacă ar considera că faci o tâmpenie.
Și cei care au o problemă pentru fiecare soluție.
Nu o să-ți placă, dar știi ce ai de făcut cu cei din cea de-a doua categorie: petrece din ce în ce mai puțin timp cu ei până ce îi scoți pentru totdeauna din viața ta.
Crede-mă, nu e deloc pe cât de greu îți imaginezi.
În plus, astfel vei crea loc pentru alte persoane care te pot susține, te pot ajuta să-ți crești încrederea în tine.
Important: nu vrei oameni care îți spun doar ceea ce vrei să auzi. Vrei oameni sinceri, dar care te susțin deși nu înțeleg de ce faci ceea ce faci. E o diferență, cu timpul îți vei da seama de ea.
4. Îngrijește-te de modul în care arăți
Din seria lucruri miiiiici dar cu potențial impact mare pentru încrederea în sine e îngrijirea personală și vestimentația.
Mult timp nu am vrut să fiu de acord cu asta.
Am fost și sunt un puternic susținător al crezului că nu haina îl face pe om.
Ce am realizat însă e faptul că modul în care arătăm influențează cum ne simțim și ce părere avem despre noi înșine.
Îmi amintesc și acum, lucram de acasă la un curs de marketing. Treaba mergea foarte anevoios. Au fost mai multe motive pentru care nu am intrat „in the zone”, dar în general pentru că e greu să rezumi în câteva minute lecții de marketing învățate în ani de zile.
Țin minte că mă plimbam prin cameră (și apartamentul în care locuiam pe atunci era cam dărăpănat, săracul de el) iar la un moment dat ajung în fața oglinzii.
Mă uit la mine, purtam încă tricoul și pantalonii scurți în care am dormit, ambele cam largi și amintiri ale studenției. Stând acolo, la un moment dat mă prind că îmi trece prin gând „băi, uită-te la tine cum arăți, nu ești bun de nimic”.
Jur cu mâna pe tricoul SMARTERS că asta mi-a trecut prin gând!
Apoi mi-am dat seama: ce naiba, nu e nici o diferență între mine cel de azi și cel de ieri care a negociat un contract de 30.000 euro.
Imediat am tras pe mine o pereche de blugi, un tricou polo și m-am așezat mai drept la birou.
Nu cred că acesta fost singurul lucru care m-a ajutat să fiu mai productiv în restul zilei, dar sunt 140% sigur că până atunci reprezentase un blocaj.
Modul în care arătăm face parte din „mediul înconjurător” iar acesta ne poate influența starea mentală.
Așa că de acum încolo ai grijă de cum arăți.
Aranjează-ți părul. Bărbierește-te dacă ești bărbat sau machiază-te puțin dacă ești fată.
Nu dormi și munci în aceleași haine.
Dacă nu ai haine care îți vin bine, mergi la magazin și cumpără-ți două-trei.
Nu trebuie să golești contul din bancă sau să te îmbraci la patru ace. Trebuie doar să te îmbraci și să arăți într-un mod care să nu te facă să spui „săracul de el/ea” atunci când te vezi în oglindă.
5. Îmbunătățește-ți corpul și începe să faci exerciții fizice
Tot din categoria „arată mai bine dacă vrei să fii mai încrezător în tine”, dar și cu alte beneficii mai profunde, îl reprezintă îngrijirea corpului și exercițiile fizice.
Sunt două lucruri majore pe care poți să le faci aici:
Să mănânci mai bine.
Să faci exerciții fizice.
Și aș mai adăuga și somnul dacă ai cumva deficiențe acolo.
Cum spuneam și mai sus, încrederea în sine vine din interior.
Dacă ne coborâm din barca literaturii și ne urcăm în cea a bio-chimiei, modul în care ne simțim reprezintă doar o serie de reacții chimice din corpul nostru. Pe română, starea ta e dată de niște substanțe care se elimină în corpul tău.
Și cele mai bune două moduri prin care poți să te asiguri că se elimină substanțe „bune”, substanțe care te ajută să te simți mai bine și să fii mai încrezător, sunt alimentația și exercițiile fizice.
Ambele sunt subiecte ample care merită unul sau mai multe articole separate, deci nu le pot acoperi aici.
Despre exerciții fizice și beneficiile lor am scris puțin și aici.
Legat de alimentație recomandările sunt iarăși relativ simple (dar practica ne omoară): mai puțin zahăr, mai puțină carne roșie, mai puțini carbohidrați simpli, mai multe legume.
Pregătesc ceva materiale și pe această temă așa că asigură-te că ești abonat la Messenger pentru a fi anunțat când sunt publicate.
6. Fii atent la gândurile negative
Dacă vrei să fii mai încrezător în tine, aceasta este o deprindere pe care e musai să o stăpânești.
Trebuie să devii mai conștient de gândurile tale și să începi să le controlezi.
Acum poate sun ca un guru din acela care spune multe și nimic în același timp, dar învață să fii atent la gândurile negative și înlocuiește-le cu unele pozitive.
Simplu spus, asta trebuie să faci.
Din păcate, în afară de a începe să meditezi, nu am nici un alt sfat mai simplu și acționabil aici.
Trebuie în primul rând să fii conștient de asta, să îți propui să fii mai atent la ele.
Apoi, vei vedea, data viitoare când va începe discursul „nu am nici o șansă, nu sunt bun(ă) de nimic” îți vei prinde gândul și vei spune „hey, m-am gândit la asta, nu e bine, hai să fac ceva”.
Acum nu trebuie să faci altceva decât să îți spui „știu că probabil este un motiv bun pentru care mi-a venit acest gând și un sistem intern al creierului meu încearcă să mă protejeze, dar situația în care mă aflu nu e o amenințare reală și o să mă descurc”.
Atât? Da, e de ajuns pentru început.
Pune asta în practică timp de 1 an și vei vedea cum gândurile negative și demoralizante se vor rări, mai ales dacă mai aplici încă 2-3 tactici din articol.
Iar când totuși vor apărea, va fi mai ușor să le controlezi.
Nu trebuie să te opui lor. E oarecum natural să apară, așa suntem programați.
Doar lasă-le „să intre pe o ureche și să iasă pe alta”. Important e să nu rămână și să devină gândul principal.
7. Pur și simplu începe (mic)
Spuneam și la început, cu toții, cât timp vom trăi, vom trece prin momente de nesiguranță, când încrederea în sine ne va lipsi.
E cu siguranță și cazul meu.
Ce fac în astfel de situații e pur și simplu să încep. Indiferent de cât de amenințătoare, provocatoare și majoră e provocarea care îmi stă în față, pur și simplu încep.
Dar nu oricum, ci cu cel mai mic lucru pe care îl pot face.
Vreau să public o carte? Caut pe Google articole despre „Cum să publici o carte„ și iau notițe. Sau caut „edituri din România”.
Vreau să abordez un potențial client/partener pe care ni-l dorim mult? Pur și simplu intru pe site-ul lor sau mă gândesc ce ar avea ei de câștigat din colaborare.
Văd o fată drăguță la o petrecere? Mă gândesc la un lucru, un singur lucru pe care aș putea să i-l spun sau să o întreb (care niciodată nu e „ce faci”).
Atât, un lucru cât de mic.
Apoi ceea ce putea să devină un lanț al gândurilor negative se transformă în ceva constructiv și mai vine o idee, și încă una și încă una.
Sfat: În general, dacă poți să nu te atașezi de rezultatul final, dacă să încerci e mai important decât să obții ceva, asta te ajută al naibii de mult să obții acel lucru.
8. Ajută pe cineva
„Într-o zi, oamenii de știință vor descoperi centrul universului. În acea zi multe persoane vor fi dezamăgite să afle că nu erau ei.”
Glumă de pe Facebook.
Foarte multă suferință vine din faptul că ne concentrăm doar pe noi. Cum spunea și filosoful care a gândit gluma de mai sus, avem impresia că suntem centrul universului, că toate se învârt în jurul nostru.
Un mod bun pentru a ne reaminti că nu doar noi contăm este prin a-i ajuta pe ceilalți.
Latura egoistă a unui astfel de gest e faptul că ne vom simți mai bine (dar nu uita, tot trebuie să fie făcut din suflet gestul). Și știi ce se mai întâmplă când te simți mai bine? Începi să ai și mai multă încredere în tine…
9. Folosește strategia PRE pentru a fi mai încrezător în tine
În timpul masterului am fost membru în echipa de formatori/traineri a ONG-ului AIESEC Timișoara. De două ori pe an aveam câte un weekend plin de cursuri pentru a forma viitorii membri, persoane care să țină training-uri interne și externe.
Dacă a trebuit vreodată să ții o prezentare în fața unui grup de oameni, cum urmau să facă cei care participau la acel training, știi cât de intimidant poate fi vorbitul în public.
De aceea, una dintre întrebările care nu lipseau niciodată la acele cursuri era „Cum pot să scap de emoții, cum să am mai multă încredere în mine când țin o prezentare?”.
Uitându-mă la ce m-a ajutat pe mine să fiu mai încrezător când vorbesc în public mi-am dat seama că sunt trei lucruri principale pe care le poți face.
Partea și mai bună, acestea se aplică în general când vrei să fii mai încrezător în tine, nu doar când vorbești în public.
Cele trei formează acronimul PRE: Pregătire, Repetiție, Experiență.
Să le luăm pe rând.
Pregătire: am observat asta prima dată în timpul facultății, când țineam prezentări la seminarii. Apoi am văzut că e valabil și în general. Cu cât mă pregăteam mai bine pentru ce urma, cu atât eram mai calm și mai încrezător.
Cred că știi foarte bine: una e să ții o prezentare fără să te pregătești, ba chiar mai rău, să știi că nu te-ai pregătit, și alta e să fi citit în ultima săptămână în fiecare zi despre acea temă.
Tot pregătindu-te, la un moment dat devii sigur că ai o soluție pentru orice provocare apare. Și dacă nu o să ai, cumva simți că oricum ești mult peste restul și asta se va vedea.
Deci dacă vrei să fii mai încrezător în tine, pregătește-te pe cât de bine poți.
Repetiție: când vine vorba de emoțiile vorbitului în public, nimic nu te poate ajuta dacă nu te pui în fața oamenilor.
Vrei să scapi de trac (de fapt, să îl reduci considerabil, emoțiile nu dispar complet niciodată)?
Expune-te.
În general, cu cât faci de mai multe ori un lucru, cu cât întâlnești mai multe situații posibile și cu atât devii mai încrezător în tine în acel context.
Nu știu care îți este principala activitate de zi cu zi. Dar amintește-ți cum a fost prima zi. Ce emoții aveai și cât de încrezător erai în tine?
Dar acum, după ceva timp, cum e?
Deci dacă ai anumite contexte/situații în care vrei să devii mai încrezător, expune-te la ele.
Experiență: e o vorbă în fotbal, cine n-are bătrâni, să-și cumpere. Această idee e cumva rezultatul celei anterioare. Cu cât exersezi mai mult devii mai experimentat în acel domeniu.
Aici singurul sfat e să dai timpului timp. Și să știi că începuturile sunt mai grele. O dată cu experiența te vei simți mai încrezător. Trebuie doar să te pui în situațiile în care vrei să fii mai încrezător.
10. Ai grijă la limbajul non-verbal
Poate să spun că acest video mi-a schimbat viața e prea mult. Dar cu siguranță a avut un impact major asupra mea.
Îți recomand să te uiți la el acum sau când termini de citit articolul.
Ideea de bază e că modul în care stăm, postura, limbajul non verbal nu numai că e foarte important pentru ceea ce comunicăm, ci chiar influențează cum ne simțim!
Dar să iau lucrurile pe rând:
Se spune că doar 15% din ceea ce comunicăm ține de ce spunem, restul e de cum o facem.
De exemplu, deși poate cineva ne spune că îi place cum arătăm, uneori putem „vedea” pe fața lor că de fapt nu e chiar așa, că au spus-o mai mult din complezență.
Ei bine, ce nu s-a știut până recent e faptul că limbajul non-verbal nu doar comunică mai mult decât cel verbal, ci chiar influențează cum ne simțim!
De exemplu, dacă atunci când aștepți să intri la un interviu stai aplecat, cu umerii în față și capul aplecat, vei ajunge ca în cele 15 minute cât aștepți să devii mai puțin încrezător decât erai la început.
De ce?
Aceea este o poziție de low power, de lipsă de încredere. Deși poate eram încrezători la început, putem ajunge să ne pierdem încrederea în noi adoptând poziția aceasta.
Bineînțeles, fiind Toma (Necredinciosu’) mi-a fost greu să accept această idee.
Doar că am văzut din nou, și din nou, și din nou, că e adevărată.
Așa că îți recomand să fii foaaaaarte atent la limbajul non-verbal. Dacă nu îți este familiar, citește despre temă. Apoi adoptă un limbaj de putere. Iar când te prinzi într-o altă poziție, schimb-o rapid într-una pozitivă.
Simplu spus: pieptul scos, umerii trași în spate, capul sus și zâmbește.
Bravo, așa te vreau 😉
11. Învață să sărbătorești micile victorii
Am avut norocul să nu fac această greșeală prea des pentru că de mic am fost o persoană care s-a concentrat pe partea pozitivă. Dar am o mulțime de prieteni care o fac.
Mă refer la faptul că niciodată nu se bucură de reușite, ci mereu găsesc greșeli sau imperfecțiuni de care se leagă. Se critică de unii singuri, exagerat.
Să ne înțelegem, sunt de acord cu auto-critica, mereu putem să îmbunătățim lucrurile.
Dar for fucking sake, învață să te mai și bucuri de lucruri.
Îmi amintesc, eram anul I de facultate, după primul examen (resimțind șocul că am avut de învățat pentru el cât pentru bacalaureat).
Nu eram sigur dacă am făcut bine sau nu și mi-am promis că dacă iau peste 8 o să mă răsplătesc cu o sticlă de vin pentru că era un examen greu.
Ei bine, au venit notele și am luat 9 dacă nu mă înșel. Fuga la supermarket, o sticlă de vin rose și m-am sărbătorit.
Asta mi-a dat încredere în mine și nici una din notele următoare nu a fost sub nouă.
La fel cum un eșec poată să ducă la lipsă de încredere în sine, care duce la un alt eșec, tot așa sărbătorirea victoriilor și succeselor, cât de mici sunt ele, pot să ducă la alte succese.
După cum ți-ai dat seama și din restul articolului, încrederea în sine se construiește cu lucruri mici.
Să te bucur de micile victorii, să înveți să le sărbătorești și chiar să te recompensezi pentru ele ajută enorm.
Deci, ce mic succes ai avut recent care ar merita sărbătorit?
12. Preia controlul asupra dimineților
Cucerește dimineața și vei câștiga ziua.
Este crezul meu de vreo trei ani încoace și nu m-a dezamăgit niciodată.
Mai ales în momentele grele sau când ai de făcut lucruri majore în fața cărora te simți mic, o victorie măruntă dimineața îți poate da energia de care ai nevoie pentru a scoate pieptul în fața restului lucrurilor care te așteaptă în acea zi.
La fel ca mai sus, un succes duce la altul.
Iar e mică victorie pe care o putem avea în fiecare zi este să „câștigăm” dimineața.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă să ne simțim bine, în control, să facem ceva ce ne place în primele minute ale zilei.
De exemplu eu îmi încep majoritatea dimineților astfel:
Mă trezesc în jur de ora șapte, astfel am destul de mult timp până la prima întâlnire cu clienții sau ședința cu colegii.
Fac mici exerciții de încălzire și întindere (rotesc capul, fac 20 de genuflexiuni, rotesc mâinile etc.). Nimic complicat, ce făceam și la orele de Educație Fizică din generală. Acestea ajută și la bio-chimia despre care vorbeam la punctul cinci de mai sus.
Mai fac și niște exerciții de respirație prin care îmi hiper-oxigenez sângele.
Îmi fac o cafea așa cum îmi place și o beau liniștit, citind ceva care îmi place.
Apoi, în funcție de ce am de făcut, încep direct să lucrez sau planific ziua.
Toate acestea nu îmi iau mai mult de 15-20 de minute. Dar deja mă fac să mă simt mai bine și mai optimist în fața listei de „To do”.
Sper să reușesc să reintroduc cât de curând și 15-20 de minute de meditație.
Deci ce îți recomand e să îți aloci 10-15-20 de minute dimineața pentru a obține mici victorii.
De la a-ți face patul, la a citi sau la a face altceva ce îți place, poate fi primul lucru pozitiv dintr-o serie lungă pentru acea zi.
13. Nu te mai compara cu alții
Iubesc internetul și social media. La urma urmei, așa îmi câștig pâinea.
Dar un efect mai puțin pozitiv pe care îl au e că ne fac să ne comparăm cu Top 0,00000001% de pe planetă.
Dacă atunci când eram mici ne comparam cu colegii și nah, cât de rău puteai să stai dacă aveai doar alți 29 de colegi în clasă, astăzi ne comparăm cu alte 7 miliarde de oameni.
Și poți foarte ușor să ajungi la concluzia că nu ești bun de nimic.
Adică, am trecut și eu prin asta.
La un moment dat eram mândru că am pornit o afacere de pe băncile facultății.
Apoi am citit un articol despre cum Elon Musk vrea să ne ducă pe Marte….
Ah și ce ziceai că faci important Toma?…
Dar oricât de ambițios aș fi, nu sunt Elon Musk. Și nici tu nu ești persoana aceea la care te uiți și spui „uite câte a făcut deja”.
Suntem diferiți, contextul e diferit, poate și norocul e diferit. Asta e.
Ce contează că un tip de 20 de ani a construit deja o afacere de 20 de milioane de dolari? Poate săracul e în depresie că nu e Elon Musk.
Și man, la urma urmei poate nici nu e așa fain să fii Elon Musk. Cel mai probabil omul e pe atât de depresiv pe cât face lucruri care schimbă lumea. Dar eu ce bine m-am distrat aseară cu prietenii în club.
„Sunt fericit?” Asta e întrebarea de fapt.
În engleză e o diferență între „succes” și „succeed”. Succesul e ceva extern și subiectiv, de multe ori decis de majoritate.
Dar „succeed” ține de cât de mult de apropii tu de potențialul tău. Doar față de asta ar trebui să te măsori și să te compari, nu față de alții. Nu le cunoști contextul și sincer nu știi dacă sunt fericiți sau nu.
14. „De ce nu eu?”
Era anul doi de facultate și tocmai începea semestrul doi. Mă uitam la notele de pe primul semestru și îmi spuneam că „nah, nu se poate”.
Prin gând îmi trecuse ideea că dacă făceam media semestrelor de până atunci, aveam cea mai mare medie dintre toți colegii. Deci, dacă o țineam tot așa, puteam să fiu șef de promoție.
„Eu? Cum să fiu eu șef de promoție. Am ajuns la specializarea asta doar pentru că suna bine. Mădă și Alina sunt mult mai deștepte și știu mai multe. N-are cum să termin eu șef de promoție.”
Am și uitat de moment, apoi s-a terminat și semestrul doi, al doilea doar cu 10 pe linie și la un moment dat, văzând că gluma se îngroașă cumva un gând răzleț a spus „De ce nu eu?”
Mă gândeam, la urma urmei, cineva trebuie să fie șef de promoție, nu? De ce nu aș fi eu acea persoană? A ajuns să îmi placă specializarea, am început să învăț serios, cine știe….
Long story short, un an mai târziu trăiam unul dintre cele mai frumoase momente din viața mea când stăteam în fața unei săli de 600 de persoane, cu studenți, părinți și alte rude (acestea din urmă mult mai emoțioante decât noi) și am ținut un discurs în calitate de șef de promoție.
De atunci încolo, oricând se ivea o oportunitate care se simțea în afara posibilităților mele, am început să nu mă mai întreb „De ce eu?” ci „De ce nu eu?”. Și a naibii de nu s-a dovedit că de cele mai multe ori nu era nici un motiv bun pentru care să nu fiu eu acolo. La urma urmei, cineva trebuia să fie acolo.
Așa că dragul meu sau draga mea, de acum încolo, oricând te simți neîncrezător, oricând simți că nu meriți, că nu ai destulă încredere în tine, întreabă-te: de ce nu eu?
Vei vedea, cu destul de multă muncă, viața îți va arăta că nu sunt motive bune pentru care să nu fii tu acolo. Din ce în ce mai des îți va răspunde cu „da” la ceea ce îți dorești.
Nu e nici o magie aici, nici o energie a universului care complotează. Ci doar faptul că în momentul în care îndrăznești să ceri mai mult, primești mai mult.
Sper că rândurile de mai sus deja te-au ajutat să ai câteva momente de „aha!”, să îți dai seama de lucruri pe care le făceai sau nu le făceai și care îți sabotau încrederea în tine.
Nimic nu se va schimba ca prin magie, nimic nu se va schimba peste noapte. Dar dacă le iei pe rând și le pui în practică vei vedea că lucrurile se vor îmbunătăți.
Dacă aveam acea baghetă magică despre care vorbeam la început aș fi dat tuturor oamenilor încredere în sine.
Dar am făcut ce puteam să fac cel mai bine: am împărtășit din lucrurile învățate de mine.
Sper să le găsești utile.
Nu uita, dacă ți-a plăcut articolul, aș aprecia enorm să-l distribui. Poate mai sunt oameni în jurul tău care au nevoie de rândurile de mai sus.
Ți-a plăcut articolul? Probabil le va plăcea și prietenilor tăi, dar nu putem ști dacă nu îl distribui, nu?